GÂNDUL GREEN. Geanin Șerban, președinte Asociația OIREP Ambalaje: „O cantitate cât mai mare de deșeu reciclabil trebuie să ajungă la reciclatori” | VIDEO

Stațiile de sortare fac în mare parte ceea ce ar trebui să facem fiecare dintre noi, adică să separăm deșeurile, astfel încât, apoi, să fie extrase mai multe entități, nu doar cele 4 primare, hârtie, sticlă, plastic, metal.

Însă, pentru că deșeurile ajung amestecate cu materialele biodegradabile, o mare parte din ele se deteriorează și costul care ar putea fi recuperat în urma vânzării deșeului reciclat este mult diminuat. Conform lui Geanin Șerban, președinte Asociația OIREP Ambalaje, în cazul deșeurilor de ambalaj legea obligă operatorul de salubritate să colecteze 60% din deșeul estimat, din care să ducă la reciclare 75% din acest material.

„La stațiile de sortare se întâmplă o mare parte din activitățile care ar putea fi făcute la sursă, acea colectare separată și stația de sortare își are rolul ei, în sensul în care materialele pot fi împărțite în mult mai multe entități decât cele la care făceam noi referire, 4, hârtie, metal, plastic și sticlă astfel încât reciclatorul să folosească doar materialul de care are nevoie. Aici discuția este mult mai amplă și probabil și soluțiile sunt mult mai complicate.

În general, sistemele sunt gândite la nivel național, acele SMID-uri, cum au fost delegate sistemele, s-a plecat de la premiza că cetățeanul o să-și facă obligația până la urmă de a colecta separat în sensul de a pune materialul reciclabil separate, iar biodegradabilul să meargă direct la depozitare. În realitate, nerealizându-se această colectare separată, există în fractia umedă cum este cunoscută, foarte mult deșeu reciclabil care trebuie extras. Sunt multe sisteme la nivel național finanțate de consiliile județene în special în care stațiile de sortare sunt destinate exclusiv sortării deșeurilor reciclabile, deci fracției uscate și acum se încearcă în diferite locații găsirea de soluții pentru ca acest material reciclabil, care într-adevar nu ar trebui sa fie amestecat cu biodegradabilul să fie totuși extras.

Deci practic trebuie ca întreg sistemul să fie gândit astfel încât cât mai multă cantitate de deșeu reciclabil să ajungă la reciclatori. Munca celor de la stațiile de sortare este destul de complicată și presiunea este destul de mare. Există, dacă vorbim de deșeurile de ambalaj, niște indicatori mentionați în lege, în cazul în care operatorul de salubritate trebuie să colecteze anul acesta este 60 la sută din deșeul estimat că ar putea fi generat în aria unei primării, iar stația de sortare trebuie să colecteze și să ducă spre reciclare minim 75 la sută din acest material.

Dar primul și primul pas se face la colectarea separată, gândiți-vă ce înseamnă o sticlă în care a fost ulei și în care a mai rămas puțin ulei pusă în aceeași pubelă cu un carton. Uleiul se varsă și practic deteriorează  calitatea hârtiei care ar putea pe de o parte să fie reciclată, pentru că marea majoritate nu mai ajunge la reciclare, ci în cel mai bun caz merge la incinerat, și în plus costul pe care am putea să-l recuperăm prin vânzarea materialului este mult diminuat”, a explicat Geanin Șerban, președinte Asociația OIREP Ambalaje

Asociația OIREP Ambalaje, cu sprijinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a demarat campania Un’ Doi Trei, care își propune să informeze corect românii în legătură cu problema deșeurilor de ambalaje, să atragă atenția, dar și să diminueze impactul pe care deșeurile de ambalaje colectate necorespunzător îl au asupra mediului înconjurător, asupra calității vieților noastre și ale copiilor noștri. Mai mult, campania urmărește să creeze un nou obicei sănătos, care să intre în rutina românilor, acela de a colecta separat deșeurile de ambalaje generate în fiecare zi.

Un’ Doi Trei este o campanie inițiată de Asociația OIREP Ambalaje – prin Clean Recycle, Eco-Rom Ambalaje, Ecologic 3R Ambalaje, Eco Synergy, Financiar Recycling, GreenPoint Management și Green Resources Management – în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.